Am stat de vorba cu marea

am privit-o in ochi si am plans. I-am spus ce nu puteam spune altora si am rugat-o sa le duca departe. M-am eliberat de ceva ce dura de prea mult timp. Am lasat amintirile si sperantele mele sa plece pe valuri, sa fie purtate departe, pe tarmuri necunoscute si periculoase. Si poate ca odata se vor intoarce din nou la mal, la mine.

Acum sunt linistita, ma bucur de vremea frumoasa de afara, de fiecare dimineata, de lucrurile simple care fac intregul interesant.